Revistă de cultură teatrală
editată de Fundația Culturală "Camil Petrescu"

Doi la sută pentru Fundația Culturală „Camil Petrescu”

Fundaţia Culturală „Camil Petrescu”, a cărei echipă restrânsă a început, în urmă cu 14 ani, o construcție unică pentru cultura teatrală din România – prin editarea revistei „Teatrul azi” și a celor șapte serii de volume-supliment (însumând deja peste 80 de titluri) – are nevoie de sprijinul dvs. pentru a continua să clădească în acest context precar, adică fără un sediu/ o redacție, fără un spațiu de depozitare a tirajelor și colecțiilor sale, fără speranța de a vedea realizat prea curând Centrul Național de Documentare Teatrală altfel decât sub forma imaterială a paginilor de internet.

mai multe detalii

Arhiva Teatrul azi

"Povestea care se schimbă de fiecare dată când e spusă" de Natalia Stancu ("Odyseia" după Homer – Teatrul Naţional „Marin Sorescu“, Craiova)

[...] O întâlnire cu capodopera epicii universale concepută ca un incitant mister teatral. Un mister născut chiar sub ochii noştri, într‑o vie osmoză a artiştilor cu textul de acum 2500 de ani, redescoperit însă acum printr‑un limbaj scenic modern şi cu o „agresivă“ provocare şi implicare a celor din „amfiteatron“. (Conducătorul acestui „joc“ a fost Tim Carroll, regizor britanic de teatru şi operă cu o biografie artistică de invidiat. A debutat la English Shakespeare Company cu Iuliu Cezar, Cymbeline şi Furtuna. Director asociat la „Shakespeare Globe“, el a montat consecvent, inclusiv la faimosul RSC, opera Marelui Will – şi a primit premii importante. După colaborări în Ungaria, Portugalia, la Guthrie Theatre din Minneapolis ori în Australia, iată‑l şi la o întâlnire cu românii).

Experimentul lui Tim Carroll cu Odyseia se numeşte, cum o precizează chiar el, „Povestea care se schimbă de fiecare dată când e spusă“. Şi aş adăuga: „şi urmărită, văzută“. I‑a fost sugerată creatorului britanic de practica rapsozilor („rhapsodos“ însemnând „a însăila“), care însăilau de fiecare dată epopeea pornind de la combinaţii de cuvinte (ceea ce era şi un procedeu mnemotehnic). Aezii, cântăreţii antici, memoraseră „poemul“ (şi firul său epic). Dar relatându‑l, îl recompuneau totodată, pornind de la combinaţiile de cuvinte cele mai bine fixate.

„Deschiderea“ şi principiul improvizaţiei narative sunt acum transferate în teatru. La Craiova, „principiul elementelor fixe şi al celor curgătoare“ se reazemă temeinic pe evenimentele epopeii, pe câteva cântece (în greaca veche) ca şi pe câteva dansuri. Iar Iosif Herţea se dovedeşte ca semnatar al „muzicii“, şi de data aceasta, un artist al sunetelor de mare cultură şi rafinament. Ca şi colaborarea lui Tim Carroll cu scenografii Puiu Antemir – decorul şi Lia Dogaru – costumele. [...]