Revistă de cultură teatrală
editată de Fundația Culturală "Camil Petrescu"

A apărut numărul 4-5-6 (aprilie-mai-iunie) al revistei „Teatrul azi”!

348 de pagini care vă vor stârni și în vacanță apetitul pentru teatru, în așteptarea marilor evenimente ale stagiunii 2015-2016. Numărul poate fi comandat on-line sau poate fi cumpărat de la sediul UNITER și de la Teatrul „Bulandra”.

mai multe detalii

Arhiva Teatrul azi

Răspuns la interdicții, în absența lui Liviu Ciulei

Vă oferim, spre informare, răspunsul doamnei Florica Ichim la inderdicția fiului lui Liviu Ciulei de a publica o carte (în trei volume) despre marele om de teatru, pe care noi, echipa Fundației Culturale „Camil Petrescu”, o aveam în lucru de mai multă vreme și intenționam s-o lansăm în luna decembrie. În plus, vă invităm să consultați, în secțiunea Cărți a acestui site, lista titlurilor pe care aceeași echipă le-a conceput și tipărit, începând cu anul 2000, ca suplimente ale revistei „Teatrul azi”.

21 octombrie 2014

În absența lui Liviu Ciulei...

 

Obiceiul de a transfera respectul față de o valoare asupra urmașilor săi este cu două tăișuri și nu ține de legile drepturilor de autor. În România, unde incultura și impostura se lăfăie, mai există însă și oameni care luptă cu nepăsarea statului, renunță la propriile interese și, cu abnegație, își pun timpul și priceperea în slujba valorilor autentice.

Astfel de oameni sunt cei care lucrează sau colaborează la revista „Teatrul azi” și la Fundația Culturală „Camil Petrescu” de mai bine de 16 ani, înfruntând, în plus, obstacole, inimiciții, indiferență ș.a.m.d., editând aproape 100 de volume de cultură teatrală, suplimente ale revistei. Acum lucrează, de doi ani, cu voluntari (dar și persoane remunerate) din România, Austria, Germania, Statele Unite, Canada ș.a., la un volum Liviu Ciulei asupra căruia marele regizor își dăduse, prin viu grai, acceptul, deși pentru nici o carte din lume nu ai nevoie de acceptul eroului sau al familiei sale. Poți face o carte despre Obama sau Putin fără a-i consulta. E drept, cu riscuri diferențiate... Lui Camil Petrescu i-au fost dedicate nenumărate lucrări de doctorat, multe publicate ulterior, fără a ni se cere acordul de copyright sau consultarea arhivei aflate în posesia noastră.

Cartea era proiectată a se înscrie în cea mai importantă serie a noastră, „Galeria teatrului românesc”, alături de cele dedicate lui Vlad Mugur, Tompa Gábor, Mariana Mihuț, Ion Caramitru, Dan Jitianu, Gheorghe Dinică, Gina Patrichi, Aureliu Manea, George Constantin, Ion Iancovescu, Marioara Voiculescu și atâția alții. După dispariția lui Liviu Ciulei, cu atât mai mult am simțit nevoia de a restitui în ansamblul ei creația omului de teatru (regizor, actor, scenograf, arhitect, director de instituții teatrale, teoretician căruia i se datorează revirimentul în arta spectacolului, în anii ’50-’60), și nu numai activitatea scenografică, la care se referă, în chip deosebit, artistul însuși în albumul „Cu gândiri și cu imagini...”, publicat în 2009. Succinta monografie a Ilenei Berlogea era un punct de vedere al autoarei și conținea foarte puțin din mărturiile creatorului. Era nedrept ca această personalitate de vârf a spectacologiei românești să nu fie urmărită, în toate compartimentele creației, într-un volum conceput teatrologic.

Proiectam un singur volum Liviu Ciulei, dar bogăția materialului acumulat ne-a dus până la trei. Statul român, instituțiile și comisiile sale (multisupracompetente) ne-au refuzat finanțarea în acești doi ani, așa cum ne-au refuzat-o la Gordon Craig, Vsevolod Meyerhold, Tadeusz Kantor, Camil Petrescu ș.a., preferându-le, nejustificat, titluri năucitoare.

În aceste condiții, am hotărât să supunem proiectul nostru, spre finanțare, pe o serioasă platformă care se adresează publicului spectator. Ar fi fost un moment foarte important, în care o comunitate ar fi contribuit la un proiect cultural de anvergură (Ateneul Român s-a construit pe același principiu!). De altfel, prin reacția pe care au avut-o, încă din prima zi, cei care au vizitat platforma (răspândind informația sau donând imediat), proiectul nostru a fost legitimat.

Când, brusc, a apărut, din umbra lui Liviu Ciulei, fiul său (adoptiv), iritat de trei fotografii folosite pentru promovarea proiectului pe site, acuzând că ar fi reproduse după albumul editat de însuși marele regizor, care, din generozitate, nu și-a asumat copyright-ul pentru ca accesul să nu fie condiționat. Deci, Thomas Ciulei a oprit expunerea proiectului pe platforma respectivă, ne-a apostrofat telefonic, ne-a pretins ca volumele înainte de tipărire să fie avizate de mama sa, și multe altele.

Ca să limpezim lucrurile, putem spune că, după zeci de ani de cenzură comunistă, nu vom da nici o carte la avizarea nimănui. Că una dintre imagini este luată de pe Internet (de pildă, de aici) și am mai publicat-o în cartea despre Mariana Mihuț, iar domnul Ciulei a și văzut-o în volum, că a doua ne-a fost trimisă de Nicky Wolcz, colaboratorul maestrului, împreună cu alte fotografii, cum am primit, de altfel, din toate zările. Cea de-a treia imagine, care exprima, printr-un banner, entuziasmul trupei din Vancouver pentru regizorul cu care lucrase la spectacolul „Leonce și Lena”, în 1976, o luaserăm din albumul respectiv tocmai pentru că este expresia recunoștinței față de valoare.

Tot din umbra marelui regizor a apărut și o doamnă, Ioana Gruenwald (redactora albumului tipărit de Igloo Media), care i-a scris colegei noastre Andreea Dumitru, artizana campaniei de crowdfunding, un text nu numai incriminant, ci și jignitor, acuzându-ne de „neprofesionalism” și „lipsă de bun simț”, fără să fi avut măcar idee cine erau cei care îndrăzneau să facă o carte despre Liviu Ciulei.

Familia maestrului, aflată în posesia propriei arhive, are posibilitatea să scoată și albume, și cărți cât o țin puterile. Noi nu ne vom transfera respectul pentru Liviu Ciulei pe alte teritorii. Însă urmările pe care le-au avut atmosfera creată, jignirile, pretențiile nepotrivite ne determină s-o socotim vinovată de neapariția integrală a cărții, anul acesta, pentru că ne-a răpit șansa de a găsi resurse materiale, interzicând accesul la platforma de finanțare colectivă, lăsându-ne, în plus, cu nenumărate datorii (pentru cules, prelucrat imagini, corectură, redactare, achiziții de documente din arhive, drepturi de utilizare solicitate la televiziune, radio etc). Noi vom lucra în continuare, când ni se va ostoi dezamăgirea, și, cândva, vom și tipări toate volumele, fără a ține seama că domnul Thomas Ciulei consideră că are drepturi de copyright și asupra articolelor semnate de Liviu Ciulei în presa românească și din lume, din 1957 până în 2011, după cum ne-a declarat.

Ambiționăm, deci, ca primul volum să apară în curând, deși ar fi fost preferabilă, cum intenționam, apariția celor trei laolaltă. Considerăm că este dreptul nostru să oferim culturii române o carte întocmită după rigori teatrologice, care, evident, poate fi completată de alți cercetători mai avizați, mai tenaci, mai competenți. Atacul împotriva volumelor încă necunoscute și împiedicarea apariției lor îl socotim un gest de lez-Liviu Ciulei, la doar trei ani de la dispariția sa. Prin munca noastră, am constituit, în fapt, un fond Liviu Ciulei, pe care îl destinăm, cum am și precizat în cadrul campaniei, mai vechiului nostru proiect, încă neîmplinit, de înființare a unui centru național de documentare teatrală și, până atunci, îl oferim Teatrului Bulandra, care, sperăm, îl va ocroti  și-l va pune la dispoziția cercetătorilor.

 

Florica Ichim,

președinta Fundației Culturale „Camil Petrescu”