„Priveşte-mă cum dispar…“ de Sorin Alexandrescu
[...]
Dincolo de circumstanţele biografice ale vieţii şi morţii lui Sarah Kane – despre care s-a scris prea mult ca s-o mai fac şi eu – lungul ei poem Psihoză 4.48 pare un pariu imposibil: a scrie despre moarte în iminenţa ei, în chiar timpul muririi. Fascinantă la lectură este absenţa distanţei de moarte cu care ne-a obişnuit o întreagă literatură, scrisă ori despre moartea unor personaje, ori despre moartea proprie tratată însă abstract, privită de dincoace – cu teamă, cu speranţă – sau de dincolo, cu ironie, sau regret.
[...]
- Cititi articolul complet in revista Teatrul azi, Numărul 1-2/2009
- Detalii abonamente
- Comanda Numărul 1-2/2009
- Comanda alt numar din arhiva

