Revistă de cultură teatrală
editată de Fundația Culturală "Camil Petrescu"

A apărut numărul 4-5-6 (aprilie-mai-iunie) al revistei „Teatrul azi”!

348 de pagini care vă vor stârni și în vacanță apetitul pentru teatru, în așteptarea marilor evenimente ale stagiunii 2015-2016. Numărul poate fi comandat on-line sau poate fi cumpărat de la sediul UNITER și de la Teatrul „Bulandra”.

mai multe detalii

Arhiva Teatrul azi

Revista TEATRUL azi - Sumar Numarul nr. 7-8-9/2011

Coperta Numarul nr. 7-8-9/2011

Cartea de teatru_153

  • “Rollere, markere şi dialog” de Mircea Morariu (“Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic” de Alina Nelega) Îmi asum oprobriul public şi mărturisesc că nu prea îmi stau în obicei dialogurile „tandre“ cu obiectul numit carte. Nu, nu am renunţat la buna practică studenţească de a întocmi fişe de lectură, dar am şi proasta deprindere de a face însemnări şi sublinieri direct pe volumul citit, de a îndoi paginile, de a le „înzestra“, cum se spune, cu „urechi“. Am început să citesc cartea Alinei Nelega "Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic" (Editura Eikon, Cluj‑Napoca, 2010) pregătit pentru ceea ce se cheamă îndeobşte „o lectură grea“.
  • “Filmul făcut din cuvinte” de Mircea Morariu (“Habarnam în oraşul teatrului: Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija” de Miruna Runcan) Cartea "Habarnam în oraşul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija", scrisă de teatrologul clujean Miruna Runcan şi apărută în anul 2010 prin colaborarea dintre Editura Limes, pe de o parte, şi Fundaţia Culturală „Camil Petrescu“ – revista "Teatrul azi "pe de alta, poate fi socotită, nu fără temei, un film zămislit din cuvinte. Preambulul ei sau, mă rog, ceea ce s‑ar putea deopotrivă numi cu o sintagmă împrumutată din teoria teatrului spaţiu de instalare se cheamă Timpul povestirii, timpul portretului şi are subtitlul cu valoare de definiţie "Montaj (pseudo)cinematografic".
  • “Critic şi istoric” de Constantin Paraschivescu (“Pas la pas prin festivaluri” de Ştefan Oprea)
  • “Iniţiative de anvergură” de Constantin Paraschivescu (“Istoria teatrului la Botoşani” de Ştefan Cervatiuc)
  • “Un duş rece” de Mircea Morariu (“Toate minţile tale” de Vlad Zografi)
  • “Play Puşi” de Constantin Paraschivescu (“Teatru” de Puşi Dinulescu)
  • “Imaginea fantasmatică a oraşului” de Adrian Mihalache (“Teatrele din grădinile de vară ale Bucureştilor de altădată” de Vera Molea) Un oraş nu are doar o existenţă materială, ca ansamblu arhitectural şi mediu comunitar. El trăieşte ca fantasmă în mentalul colectiv, imagine construită din memorie şi ficţiune, adică din istorie şi din „istorii“. Cunoaştem marile oraşe ale lumii, înainte de a le vizita, prin evenimentele care s‑au petrecut acolo aievea, dar şi prin romanele pe care ele le‑au inspirat. Hugo, Balzac, Zola, Aragon ne‑au descris Parisul; Dickens, Thackeray, Galsworthy ne‑au arătat Londra; Thomas Mann, Henry James, d’Annunzio, Veneţia; Anatole France, Florenţa ş.a.m.d.
  • “Un Moromete vinerean” de Mircea Morariu (“Aşa sunt eu, prost” de Valentin Uritescu)
  • “Teatrul ca animal viu şi neîmblânzit” de Mircea Morariu (“Momentul zero al teatrului” de Tim Etchells)

Eseu

FESTIVALURI, GALE, ANIVERSARI

  • Sibiu, FITS: “La vârsta „majoratului“ de Ion Parhon
  • “Un fenomen social: Festivalul de la Sibiu” de Nicolae Prelipceanu
  • “Spectacol... înainte de toate” de Mariana Ciolan
  • Timişoara (F.D.R. şi F.E.S.T.): “Doi intr‑unul” de Mircea Morariu
  • “Conţinut şi formă într‑un festival” de Crenguţa Manea
  • “Finalul cu toţi Calibanii” de Nicolae Prelipceanu
  • “De la deconstrucţia teatrală spre o construcţie de substanţă” de Ion Jurca Rovina
  • “O experienţă” de Mircea Morariu (“Switch”, regia şi coregrafia: Pál Frenák – Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara)
  • Pál Frenák: „Nu fac decât să observ...“, interviu de Crenguţa Manea După premiera spectacolului "Switch", producţie a teatrului‑gazdă inclusă în Secţiunea „Intersecţii“ a Festivalului European al Spectacolului Timişoara, coregraful Pál Frenák a avut amabilitatea să răspundă invitaţiei noastre de a purta o discuţie despre colaborarea cu trupa Teatrului Naţional Timişoara.
  • Timişoara (F.E.T.): “Teszt” de Daria Dimiu
  • Bacău.”Opt la Gala Star şase" de Ştefan Oprea
  • Bacău. Premiile Galei „Star“
  • Buzău, VedeTeatru: “Explozii de mai!” de Ştefan Oprea
  • Buzău, VedeTeatru: Premiile Festivalului
  • Iaşi, EuroArt: „Dacă vreţi să faceţi teatru, trebuie să vă căraţi de la Iaşi“ de Călin Ciobotari
  • Chişinău, FINT: “Idei noi în teatru şi nevoia de comunicare” de Cristiana Gavrilă La Chişinău există o mare dorinţă şi o energie enormă pentru a face teatru. Aceasta este impresia pe care mi‑au insuflat‑o organizatorii (Luminiţa Ţîcu, Mihai Fusu, Marian Postică şi Ghenadie Gâlcă) şi participanţii la noul festival FINT (Festivalul Ideilor Noi în Teatru), desfăşurat în perioada 3–6 mai, tema ediţiei fiind „Feminismul în teatru“.

Interviuri

  • Aneta Forna Christu: „Unui artist îi trebuie chemare, talent, imaginaţie, pasiune, studiu, tehnică, răbdare şi DRAGOSTE“, interviu de Raluca Tulbure
  • Liliana Vârlan: „Pentru mine, povestea nu va cădea niciodată în dizgraţie“, interviu de Călin Ciobotari

Întâlniri virtuale

  • “A fi sau a nu fi multicultural?!?” de Zomir Dimovici

Memoria teatrului

  • “Teatrul teatrelor, „Odeon“ de Claudia Dimiu
  • “În căutarea teatrului pierdut II (Reflecţii pe marginea unui program de sală)” de Liliana Alexandrescu

Premiile Europa pentru Teatru

  • Ediţia 2011: “Festivităţi petersburgheze” de Adrian Mihalache Al XIV‑lea mare premiu european pentru teatru şi al XII‑lea premiu pentru noile realităţi teatrale au fost acordate, în aprilie 2011, la Sankt-Petersburg, oraş cu veche vocaţie europeană, deşi situat, din punct de vedere politic, în afara Uniunii Europene.
  • “Legendarul Liubimov” de Doina Papp Sunt figuri ale teatrului mondial cu care, dacă ai fost cât de cât contemporan, nu poţi să‑ţi ierţi dacă nu le‑ai întâlnit măcar o dată în viaţă. E cazul de faţă, şi anume şansa nevisată de a‑l vedea pe Iuri Liubimov în carne şi oase. S‑a întâmplat la Petersburg în cadrul Premiului Europa pentru Teatru, unde legendarul om de teatru rus a primit un premiu special.
  • “Scurte note sau Aproape de Nordul fierbinte” de Crenguţa Manea
  • “Descoperindu‑l pe Andrei Moguci” de Crenguţa Manea
  • “La Petersburg, la Petersburg!” de Andreea Dumitru

Eveniment teatral

  • Un nou teatru: Excelsior; Ion Lucian: „Misiunea noastră – producem public pentru celelalte teatre“, interviu de Daria Dimiu Termen frecvent utilizat de simbolişti şi impus ca expresie a crezului lor, latinescul „excelsior“ înseamnă „mai sus“. (...) După Revoluţia din 1989, în Bucureşti se simţea nevoia unui nou teatru pentru copii. Astfel, la iniţiativa maestrului Ion Lucian şi cu girul Ministerului Culturii, în 1 aprilie 1990 ia fiinţă Teatrul Excelsior, trecut în 1999 sub autoritatea Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti.
  • Un nou teatru: Excelsior; „Premierele noului „Excelsior“ de Daria Dimiu (“Vrăjitorul din Oz”, după romanul omonim de Lyman Frank Baum)
  • "Memento scenotehnic" de Ion Cazaban

Praful de pe scândură

  • "Institutul teatral român" de Theodor‑Cristian Popescu Un institut care să adune tot ce se scrie despre teatrul românesc, în orice limbă. Un institut care să conţină înregistrările tuturor spectacolelor de teatru româneşti, ale fotografiilor de presă, afişelor, caietelor‑program ce însoţesc aceste spectacole. Un institut care să devină spaţiul normal de întâlnire şi documentare pentru oricine e interesat să înţeleagă contextul teatral românesc...

Din lume_135

  • “Un manifest împotriva cinismului” de Irina Wolf (“The Art of Entertainment” de Jan Lauwers – coproducţie Needcompany, Belgia, cu Burgtheater, Viena) "Art of Entertainment" în litere de diferite forme, mărimi şi culori domină fundalul decorului noului spectacol cu acelaşi titlu al lui Jan Lauwers. Prima coproducţie a trupei belgiene „Needcompany“ cu „Burgtheater“ din Viena este o comedie cinică despre un actor celebru care hotărăşte să se sinucidă, deoarece suferă de demenţă, de unde şi subtitlul spectacolului: "Needcompany plays the death of Michael König".
  • “La păpuşi, în Finlanda” de Oltiţa Cîntec Păpuşăria finlandeză are o istorie tânără, de numai un secol, dar artiştii care o practică văd în această situaţie un avantaj. Avantajul de a nu fi ancorat într‑o tradiţie care impune anumite cadre, de a fi liber şi de a te conecta artistic la spiritul timpului, la experienţele mai avansate ale creatorilor din spaţii culturale vecine ori mai îndepărtate, pe care să le rafinezi în formule proaspete.
  • “Încă cinci spectacole...” de Gheorghe Miletineanu

Spectacole

  • “Tocilescu 1978/2011” de Nicolae Prelipceanu (“Nevestele vesele din Windsor” de Shakespeare – Teatrul „Metropolis“)
  • “Toată lumea râde, cântă şi dansează” de Adrian Mihalache (“Nevestele vesele din Windsor” de Shakespeare – Teatrul „Metropolis“)
  • "Oameni care se ocupă cu moartea" de Mircea Morariu ("La răscruce de vânturi", după Emily Brontë – Teatrul Naţional „Lucian Blaga“, Cluj‑Napoca)
  • “Natură foarte vie la „Odeon“ de Nicolae Prelipceanu (“Natură moartă cu nepot obez” de Ion Sapdaru – Teatrul „Odeon“)
  • “Marivodajul Yasminei” de Adrian Mihalache (“Omul hazardului” de Yasmina Reza – Teatrul „Nottara“)
  • “Coşmarul Desdemonei” de Mircea Morariu (“Othello”, după tragedia lui Shakespeare – „M Studio“ din Sfântu Gheorghe)
  • “Cine eşti dumneata, domnule Opiskin?” de Adrian Mihalache (“Însemnările unui necunoscut”, după F. M. Dostoievski – Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra“ din Bucureşti)
  • “Un spectacol impur” de Mircea Morariu (“Don Carlos” de Friedrich Schiller – Teatrul German de Stat din Timişoara)
  • “Un spectacol impur” de Mircea Morariu (“Don Carlos” de Friedrich Schiller – Teatrul German de Stat din Timişoara)
  • “Peştii cu lămâie din acvariul‑televizor” de Mircea Sorin Rusu (“Aniversarea” de Jeroen van den Berg – Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Trupa „Liviu Rebreanu“) "Blowing" de Jeroen van den Berg este un text ce reia o temă pe cât de dezbătută, pe atât de ofertantă şi de curtată, pentru că este foarte tentant să pătrunzi în intimitatea unei familii şi să îi descoperi mecanismele care o fac să funcţioneze, strategiile pe care şi le construiesc membrii ei pentru a supravieţui după ce se instalează rutina, micile tertipuri la care recurge fiecare pentru a‑şi impune punctul de vedere, desfăşurarea de forţe şi jocurile de putere care, nu de puţine ori, transformă celula de bază a societăţii într‑un teatru de război.
  • “Masłowska, polonezii, ruşii, românii şi extremele” de Mircea Sorin Rusu (“Un cuplu de români amărâţi vorbitori de polonă” de Dorota Masłowska – TN Târgu Mureş, Trupa „Tompa Miklós“)
  • “Visul iluzoriu, în cheie cinică” de Ion Jurca Rovina (“Ţarul Ivan îşi schimbă meseria” de Mihail Bulgakov – Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“, Timişoara )
  • “Hamlet pe dos, la Botoşani” de Călin Ciobotari (“Telmah, tragedie neshakespeareană în două acte”, adaptare după o idee de Victor Ponizov – Teatrul „Mihai Eminescu“, Botoşani)
  • “Telefonul mobil, un personaj modern” de Elisabeta Pop (“Mobil” de Sergi Belbel – Teatrul de Stat Oradea, Trupa „Szigligeti“)
  • “N‑am un ban în buzunar...” de Elisabeta Pop (“Nu‑s parale‑n buzunare” – Clubul „Escape“ din Oradea)
  • “La folle journée” de Mircea Morariu (“D‑ale carnavalului” de I.L. Caragiale – Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu)
  • “Love story cu o supraponderală” de M. Morariu (“Aproape perfectă [Fat Pig]” de Neil LaBute – Teatrul „George Ciprian“ din Buzău, Teatrul ACT din Bucureşti & Asociaţia „Catharsis“)
  • “Un debut cu paşi siguri” de Crenguţa Manea (“Aproape perfectă [Fat Pig]” de Neil LaBute – Teatrul „George Ciprian“ din Buzău, Teatrul ACT din Bucureşti & Asociaţia „Catharsis“)
  • “Starea de Shakespeare” de Marinela Ţepuş (“Comedia dragostei şi‑a urii”, după Shakespeare – TN Iaşi; “Play Shakespeare” – Teatrul Ţăndărică)
  • “Spiritul lui Che Guevara...?” de Daria Dimiu (“O noapte furtunoasă” după I.L. Caragiale – Centrul Cultural „Jean Bart“, Tulcea) Ce îl transcende pe Caragiale în montarea de la Centrul Cultural „Jean Bart“ din Tulcea, în mod paradoxal, tot de Caragiale ţine. Chiar dacă nu în literă, ci în spirit.
  • „Rabbit Hole“ la Teatrul ACT" de Nicolae Prelipceanu (“Rabbit Hole” de David Lindsay‑Abaire – Teatrul ACT)
  • “Zgomote/sunete/muzică” de Irina Ionescu ("ZerodB", un spectacol socio‑fonic de Ioana Păun – Teatrul Foarte Mic) "ZerodB" este un exerciţiu sociofonic de Ioana Păun, care supune, fragmentar, atenţiei publicului câteva experienţe-limită din viaţa unor personaje cu deficienţe de auz sau/şi vorbire.
  • “Urme scrise şi... valorificate” de Irina Ionescu (“Ce ne spunem când nu ne vorbim” de Chris Simion – „LaMuse“ şi Teatrul „Undercloud“)
  • “Nimic fără actor” de Nicolae Havriliuc (“Filarmonica de comedie”, miniaturi comice de Radu Gabriel – Teatrul de Comedie)
  • “Un examen… vesel!” de Elisabeta Pop (“Gâlcevile din Chioggia” de Goldoni – UNATC „I.L.Caragiale“)
  • “Spectrul ratării” de Adrian Mihalache (“Pescăruşul” de A. P. Cehov – Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti) Marea temă a teatrului lui Cehov este ratarea. Cu toţii ratează – cele trei surori, fratele lor, unchiul Vania, Treplev, Zarecinaia etc. – şi suferă, pentru că sunt perfect conştienţi de acest lucru. Ratează însă şi cei aparent învingători, ca Serebreakov, Arkadina, Trigorin, care refulează sentimentul eşecului, se mint singuri şi, ca urmare, se comportă ca nişte nevrozaţi. Oricine se regăseşte în piesele lui Cehov, pentru că, atunci când face bilanţul, rămâne îngrozit de discrepanţa dintre intenţie şi realizare.

Noi în lume

  • La „Cvadrienala de Scenografie“ de la Praga (scurt info)

Operă, Dans, Balet

Aniversări

  • Lucian Blaga omagiat la Oradea
  • “Lucian Blaga – primele interpretări scenice” de Ion Cazaban