Revistă de cultură teatrală
editată de Fundația Culturală "Camil Petrescu"

A apărut numărul 4-5-6 (aprilie-mai-iunie) al revistei „Teatrul azi”!

348 de pagini care vă vor stârni și în vacanță apetitul pentru teatru, în așteptarea marilor evenimente ale stagiunii 2015-2016. Numărul poate fi comandat on-line sau poate fi cumpărat de la sediul UNITER și de la Teatrul „Bulandra”.

mai multe detalii

Arhiva Teatrul azi

Revista TEATRUL azi - Sumar Numarul 10/ 2013

Coperta Numarul 10/ 2013

FESTIVALURI, GALE, ANIVERSARI

  • Sibiu_410

    • „Spectacole, cărţi şi dialog cultural la Sibiu” de Mircea Morariu
    • „13 – 15 iunie la Sibiu, un fel de jurnal de festival” de Nicolae Prelipceanu
    • Expoziţie foto Sebastian Marcovici
    • „Un Woyzeck expresionist” de Mircea Morariu („Woyzeck” de Georg Büchner – Teatrul Municipal de la Ville d’Esch-sur-Alzette din Luxembourg)
    • „Actorul şi călătoriile sale” de Mircea Morariu („Trilogia tragedianului” de Alister O’Loghlin – Prodigal Theater din Marea Britanie)
    • „Atipic” de Mircea Morariu („Divina comedie”, după poemul lui Dante Alighieri – Meno Fortas Theater din Lituania)
    • Expoziţie de scenografie Doina Levinţa
    • „Grotescul personajelor cehoviene” de Mircea Morariu („Trei surori” de A. P. Cehov – Nebolşoi Drama Theater din Rusia)
    • „Bucuria şi savoarea minciunii asumate” de Mircea Morariu („Nunta” de A. P. Cehov – Festivalul Internaţional „Cehov“ din Moscova şi Teatrul Naţional Academic „Jan Kupala“ din Minsk)
    • „Legătura dintre FITS şi Jean-Paul Sartre” de Mircea Morariu („Minunata pantofăreasă” de Federico García Lorca – U Teatrinu din Corsica, Franţa)
    • Expoziţie de scenografie Lia Manţoc
    • „8 lecturi subterane cu Bogdan Sărătean şi Cătălin Ştefănescu” de Oana Medrea (Spectacole-lectură)
    • Expoziţie de scenografie Dragoş Buhagiar
    • Un regizor tenace. Sanda Vișan în dialog cu Masahiro Yasuda Compania de teatru „Yamanote Jijosha” s-a făcut cunoscută publicului român în ultimii patru ani. Cea mai recentă prezenṭă a sa la Bucureṣti, cu spectacolul „Dojoji”, a avut loc în luna iunie 2013, la Teatrul Odeon, acolo unde au mai fost invitaṭi ṣi în anii precedenṭi. Un bun prilej de a discuta din nou cu fondatorul companiei. Deṣi trebuie să străbată o distanṭă de aproape 9000 de kilometri, trupa japoneză nu ezită să revină în Romania, unde prestaṭia ei specială stârneṣte de fiecare dată interesul spectatorilor ṣi al specialiṣtilor. Ṣi nu este aici vorba doar despre atracṭia europenilor pentru misterul Orientului Indepărtat, ci despre aprecierea calităṭii unor producṭii teatrale, care sunt ṣi nu sunt „foarte japoneze”, cum ne spunea chiar autorul lor, regizorul Masahiro Yasuda.
  • Iaşi: „Gala Operelor Naţionale – ediţia 1” de Elena Maria Şorban Galele de operă prin lume – cu sensul de eveniment cu periodicitate anuală, pentru recunoaşterea excelenţei artistice în teatrul liric – sunt o raritate. Similare – şi celebre, pe mapamond sau la noi acasă – sunt însă galele de film „Oscar“, Premiile UNITER. De pe internet (după destul de laborioase căutări), am aflat despre „Opera anului“, titlu decernat de diverse instituţii mediatice, în competiţii de anvergură europeană. De exemplu, revista germană Die Opernwelt se referă la „instituţia anului“, juriul său de critici muzicali acordând titlul (în 2012) Operei din Köln. Alţii înţeleg să recompenseze ca „opera anului“ un anumit spectacol – astfel, pe siteul postului de televiziune „Mezzo“, voturile publicului telespectator pentru stagiunea încheiată au fost pentru Carmen (Lyon), Nunta lui Figaro (Glyndebourne Festival), Orlando (Teatrul „La Monnaie“, Bruxelles) – ceea ce (fiindcă spectacolul de pe locul al treilea este non plus ultra pentru mine) îmi trezeşte oarecari suspiciuni că voturile vor fi fost influenţate de popularitatea operelor în sine...
  • Timişoara – TESZT: „Multiculturalul TESZT” de Maria Zărnescu
  • Timişoara – TESZT: „Un test de viitor” de Daria Dimiu
  • Timişoara – TESZT: „Regizorul în prim-plan la cea de-a şasea ediţie TESZT” de Irina Wolf
  • Festivalul Comediei Româneşti (FESTCO): „Noroc cu Nenea Iancu!” de Ion Parhon
  • Festivalul Comediei Româneşti (FESTCO): „Comedia la ea acasă” de Crenguţa Manea
  • Festivalul Comediei Româneşti (FESTCO): „Nedezminţita bucurie a premierelor…” de Ion Parhon
  • Râmnicu Vâlcea – „Ariel-InterFest“: „Spectacole în Festival” de Doina Papp
  • Oradea – Zilele Teatrului „Szigligeti“: „Final de stagiune cu premii la „Szigligeti“ de Doru Mareș

Interviuri

  • Axenti Marfa: „Atâta grijă să avem noi, că nu ne înţelege spectatorul!“, interviu de Călin Ciobotari
  • Emilia Popescu: „Nu am aşteptări de la public, ci de la mine“, interviu de Monica Andrei
  • Alina Nelega: „Menirea teatrului nu e să facă jocuri politice“, interviu de Oana Cristea Grigorescu Ultimele două stagiuni au confirmat viabilitatea strategiei manageriale a noii conduceri a Teatrului Naţional Târgu Mureş, hotărâtă să folosească tocmai unicitatea acestei instituţii, între teatrele naţionale, pentru a se repoziţiona în comunitate. Cu două secţii egale ca spectatori potenţiali, şansa stătea în ridicarea barierei noncomunicării dintre cele două publicuri separate pe criterii etnice. Accesul publicului românesc la spectacolele maghiare şi reciproc, a publicului maghiar la spectacolele secţiei române, a echivalat cu dublarea repertoriului oferit, dar – poate mai important – şi cu asumarea de către Teatrul Naţional a acestei bicefalităţi etnice şi culturale a locului, care a antrenat la nivel artistic afirmarea colaborării celor două secţii ale Teatrului, benefică tuturor: artişti şi spectatori, deopotrivă. În scurt timp, sălile s-au reumplut, creatori importanţi la nivel naţional şi internaţional se regăsesc pe afişele Teatrului, selecţia repertorială reflectă prezentul spectatorului de azi sau reinterpretează clasicii.

Eseuri

  • „Efectul Hideki Noda” de Sorin Alexandrescu Este succesul lui Hideki Noda acela de a fi creat o japonezerie bună pentru Occident, un nou teatru de divertisment, bine încadrat în orientalismul detestat şi demascat de Edward Saïd (Orientalism, 1978) ca un facil joc occidental de autoiluzionare şi de discreditare a Orientului autentic, precum o fac nenumărate firme şi filme turistice? Nu cred: efectul Noda este exact contrar. Teatrul lui este unul tipic globalismului de azi, în care schemele exotice au dispărut în ambele sensuri. Crimele sunt aceleaşi pe toate meridianele, dramele la fel, poliţia la fel. Ido are un nume japonez, dar nu este neapărat un japonez: actorul care-l joacă este o femeie din Anglia. Glisarea permanentă de sens, obsedantă pentru Noda, arată imposiblitatea de-a mai prinde sensul în vechi scheme moderniste.
  • „Obiectivul“ George Enescu şi festivalul său” de Mircea Morariu Se înmulţesc cărţile şi articolele de presă care documentează fără putinţă de tăgadă faptul că, pe întreaga durată a exilului său, din 1947 şi până la 4 mai 1956, ziua morţii, dar şi după aceea, George Enescu a reprezentat o continuă preocupare pentru autorităţile comuniste de la Bucureşti şi pentru serviciile secrete aflate la dispoziţia acestora. Asemenea altor mari exilaţi, precum George Emil Palade, Sergiu Celibidache, Elvira Popescu, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi, Henri Coandă şi lista ar putea continua, Enescu a reprezentat „o afacere de stat“. Iar cum statul comunist înseamnă în primul rând supraveghere, servicii secrete, implicarea acestora a fost dintre cele mai proeminente.

CĂRŢI

  • „Bucuria bogăţiei” de Mircea Morariu („Călătoriile sau orizontul teatrului. Omagiu lui George Banu”, vol. coord. de Catherine Naugrette; sub îndrumarea lui Alisonne Sinard, Ed. Nemira şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Bucureşti, 2013)
  • „Simple şi modeste luări de act“ de Mircea Morariu (Radu Beligan – „Între acte”, Ed. Alffa, Bucureşti, 2013)
  • „O remarcabilă panoramă teatrală” de Natalia Stancu („Aventura comediei româneşti” de Justin Ceuca. Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2013)
  • „Martor îndrăgostit la „Théâtre du Soleil“ de Mircea Morariu („Ariane Mnouchkine şi Théâtre du Soleil” de Bruno Tackels. Traducere: Eugenia Anca Rotescu. Editura Nemira, Bucureşti, 2013)
  • „Arte şi artişti în amintirile lui Ion Valjan” de Mircea Morariu („Cu glasul timpului. Amintiri” de Ion Valjan. Editura Humanitas, Bucureşti, 2013)
  • „O personalitate controversată şi o restituire necesară” de Natalia Stancu („Marietta Sadova sau Arta de a trăi prin teatru” de Vera Molea, Editura Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, 2013)
  • „Dreptul de a nu minţi într-o lume potrivnică” de Mircea Morariu („Ceauşescu şi scriitorii – Analize politico-literare în timp real” de Anneli Ute Gabanyi. Ed. Universităţii, „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi, 2013)
  • „Adolescenţa sub presiunea istoriei” de Mircea Morariu („O adolescenţă rusă 1917–1922” de Elena Narti. Fundaţia Culturală „Camil Petrescu“ & revista „Teatrul azi“, prin Editura Cheiron, Bucureşti, 2013)
  • „Cartea unui profesor de modă veche” de Mircea Morariu („Lumea ca teatru – teatrul ca lume” de Ironim Muntean. Editura Ardealul, Târgu Mureş, 2012)
  • „Tur de forţă” de Natalia Stancu („Comedia Omnia – 50 de piese”, vol I. de Dinu Grigorescu. Editura Ghepardul, 2013)
  • „Dinu Grigorescu: rezervaţia dramaturgilor de la Aristofan la... fast food” de Natalia Stancu („Comedia omnia – 50 de piese”, vol III. de Dinu Grigorescu. Editura Ghepardul, 2013)
  • „451º Fahrenheit...” de Maria Zărnescu („Cele mai frumoase 100 piese de teatru povestite pe scurt” de Ana-Maria Nistor. Editura Orizonturi, 2012)

Colocvii, Festivaluri, Aniversări

  • „Zilele Teatrului Studenţesc“ – ediţia a II-a la puterea a doua de Oana Medrea
  • „Audiţie Naţională“ – ediţia I de Oana Medrea
  • „Focşănenii au venit la teatru. De bunăvoie!” de Oana Medrea
  • „Viaţa e frumoasă“ după festival, consemnare de Maria Zărnescu

Memoria teatrului

  • „Ca o Pasăre Phoenix – Teatrul din Timişoara” de Claudia Dimiu

Portret_103

  • „Doamna O.” de Zomir Dimovici (Doamna Olga Tudorache)

Din lume_135

  • „Festival delle Colline Torinesi“ la maturitate, în mijlocul unei mari familii” de Irina Wolf
  • „Berliner Theatertreffen“ la 50 de ani – incursiune la zi şi în trecut” de Irina Wolf
  • „Slalom printre continente şi tematici” de Irina Wolf (Wiener Festwochen)
  • „Richard Wagner ca drog subteran” de Irina Wolf (Bicentenar Wagner la Viena)

Spectacole

  • „Avem oare dreptul să uităm ???” de Elisabeta Pop („Cei ce nu uită” de Gavriil Pinte – Teatrul „Regina Maria“, Oradea)
  • „Povestea unei poveşti” de Sanda Vișan („Anna Karenina”, adaptare după Tolstoi – Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara)
  • „Un postmodernism cu faţă umană: „Anna Karenina“ la Timişoara” de Nicolae Prelipceanu („Anna Karenina”, adaptare după Tolstoi – Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara)
  • „Spectacolul ideilor” de Mihaela Dumitrașcu („Nopţi cu Isadora” de Ion Jurca Rovina – Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara)
  • „Victime fără voie” de Ion Jurca Rovina („Vacanţă de iarnă” de Sławomir Mrožek – Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara)
  • „S.O.S. – Iubirea mai poate fi salvată?” de Irina Wolf („Contra iubirii” de Esteve Soler – Teatrul Naţional Târgu Mureş)
  • „Despre iminenţa crimei” de Mircea Morariu („Neînţelegerea” de Albert Camus – Teatrul de Nord din Satu Mare)
  • „Forţa înfrângerii” de Daria Dimiu („Pescăruşul” de Anton Pavlovici Cehov – Teatrul de Comedie, Bucureşti)
  • „Când te faci frate cu dracul” de Adrian Mihalache („Povestea soldatului”, muzica: Igor Stravinski; libretul: C. F. Ramuz – Teatrul „Odeon“ din Bucureşti)
  • „Fericirea conjugală” de Crenguţa Manea („Cerere în căsătorie” şi „Ursul” de Anton Pavlovici Cehov – Teatrul „Alexandru Davila“ din Piteşti)
  • „Chipuri de expresie şi accente de rostire” de Nicolae Havriliuc („Soţia prietenului din puşcărie” de D. R. Popescu – Teatrul „Tudor Vianu“ din Giurgiu şi Teatrul „Maria Filotti“din Brăila)
  • „Iubire de-o vară...” de Irina Zlotea („S-a furat mireasa” de Radu Popescu – Godot Café-Teatru)
  • „Vlad Massaci – un regizor al prezentului continuu” de Nicolae Havriliuc
  • „Dance a Playful Body” de Cristiana Gavrilă Dansul contemporan şi-a asumat aproape toate mijloacele teatrului, a alunecat insistent şi, de multe ori, asumat în zona performance-ului, loc de unde îşi permite să experimenteze graniţa fragilă dintre realitate şi ficţiune, împingând limitele corpului de la performanţă estetică la rezistenţă fizică. „Dance a Playful Body”, spectacolul creat de coregrafa Andreea Novac şi actorul Istvan Teglas, se desprinde din această tendinţă printr-un surplus de căutare la nivelul limbajului. Corpul întreg se arată ca un desen abstract, căruia actorul îi suprapune emoţie şi îi dă sens dramatic prin gest, într-o convenţie pur teatrală.

Publicitate

  • Teatrul pentru Copii şi Tineret „Luceafărul“, Iaşi
  • Teatrul „George Ciprian“, Buzău
  • Teatrul „C.I. Nottara“, Bucureşti
  • INFO UNITER

Noi în lume

  • „Aventura spaniolă” de Oltiţa Cîntec (Teatrul „Luceafărul“ în turneu)
  • „Ubu Rege“ de Alfred Jarry la Festivalul de Teatru de la Avignon
  • Gábor Tompa montează la Seul (Moartea lui Danton)
  • „Leonce şi Lena sub semnul magiei” de Marion Schwarzmann (la Festivalul „Büchner“, Giessen, Franţa)